Cartierele cu cele mai semnificative creșteri de preț în ultimul trimestru al anului trecut au fost Plopilor şi Zorilor, Iris, dar și zone din Mănăștur, Borhanci, Câmpului, notează o analiză a portalului Imobiliare.ro. Localitatea satelit Floreşti, considerată un fel de „cartier” al oraşului, se află, de asemenea, pe lista cu cele mai mari scumpiri. Continuă să citești
Cartierele tradiţionale ale oraşului – Gheorgheni, Mănăştur şi Mărăşti – au fost şi în 2017 în topul preferinţelor cumpărătorilor, arată o analiză recentă a portalului CompariImobiliare.ro. Anul 2017 a fost unul bun pentru piaţa imobiliară – mai precis, pentru vânzători, investitori şi intermediari, fiindcă, de cealaltă parte, cumpărătorii s-au confruntat cu preţuri tot mai mari; apartamentele s-au vândut, totuşi, ca “pâinea caldă”, chiar dacă preţul pe metru pătrat a depăşit 1.000 de euro în toate cartierele oraşului, menţionează reprezentanţii portalului.
ntele situate la ultimele niveluri se afla si acum in coada listei preferintelor cumparatorilor, continuandu-se, astfel, o tendinta inradacinata in era comunista.“Exclus ultimul etaj” este una dintre primele cerinte pe care un agent imobiliar o aude din partea clientului aflat in cautarea locuintei visurilor sale. Si, de obicei, este un capitol inchis: indiferent de argumentele primite, acesta ramane intransigent; decizia este luata dinainte, subiectul aproape ca e tabu!
Dar se mai justifica oare aceasta teama de inaltime a cumparatorului de apartament? Inainte de a oferi un raspuns, ar trebui sa intelegem cum s-a propagat fobia respectiva in mentalul colectiv autohton. Si, pentru asta, trebuie sa ne intoarcem in anii comunismului, cand constructia de blocuri si cartiere-dormitor a luat un avant impresionant. Desigur, tot de atunci a si ramas convingerea multora ca acele imobile au fost construite trainic si fara rabat de la calitate; intr-adevar, mai ales dupa cutremurul din 1977, structura blocurilor a fost imbunatatita, insa, pe de alta parte, confortul locatarilor nu a fost niciodata o prioritate pentru constructorii din perioada amintita. Tocmai de aceea vedem si azi, in constructiile vechi si neizolate, igrasie sau infiltratii de apa la etajele superioare; mai mult, in cazul imobilelor la care stratul de hidroizolatie bituminoasa a rezistat inca, apare efectul de sera, mai ales in verile caniculare, cand devine aproape imposibil sa stai intr-un astfel de apartament.
Ai ceva economii și te gândești să le „pui la lucru” în imobiliare? Nu ești singurul. Potrivit lui Eusebiu Burcaș, fondatorul programului de educație financiară Burcash.ro, atenția românilor în materie de plasament al capitalului este divizată, în general, în două direcții majore: depozitele la bancă și piața imobiliară. După ce a scăzut sensibil în perioada de recesiune, apetitul pentru achiziția de imobile se află din nou pe creștere, acest gen de proprietăți ajungând să reprezinte circa 60% din averea netă a românilor.
De la 104.000 euro pentru o casă în Dâmbul Rotund, la 250.000 euro în Făget sau chiar 370.000 euro, tot aici (dar ai şi piscină), cu 215.000 euro în Borhanci sau cu 160.000 euro în Andrei Mureşanu ori, în acelaşi elegant cartier, cu 390.000 euro – o vilă istorică; în noul Bună Ziua găseşti şi preţuri de 135.000 – 140.000 euro. Sunt câteva dintre ofertele pe care cumpărătorii le pot găsi în această perioadă în piaţa din Cluj-Napoca. Există însă şi date oficiale, adunate din tranzacţii înregistrate, iar ele arată că anul trecut s-au vândut 447 de case, în valoare de 61,3 milioane de euro.
Cât a costat cea mai scumpă casă vândută anul trecut? Care a fost strada cu cele mai multe tranzacţii? Dar cartierul cel mai “popular”? Autorii ghidului imobiliar 2016, realizat pe baza tranzacţiilor încheiate şi declarate în municipiul Cluj-Napoca, au alcătuit în analiză şi o secţiune care răspunde la astfel de întrebări, la capitolul “Ştiaţi că”.
Echipa de evaluatori membri ai ANEVAR coordonată de Adrian Vascu, senior partner al companiei de consultanță Veridio în parteneriat cu municipalitatea, tocmai au publicat al patrulea ghid realizat pe baza tranzacțiilor imobiliare încheiate între vânzători și cumpărători pe raza municipiului, ghid aferent anului 2016. Nu e un ghid “infailibil”, admit autorii săi, dar mai aduce puţină transparenţă în piaţă.
În ultimii aproximativ trei ani, prețurile locuințelor autohtone au revenit, per ansamblu, pe o traiectorie ascendentă (chiar dacă în unele orașe mai au loc, din când în când, și scăderi). Deși această tendință este în consonanță atât cu evoluția economiei românești, cât și cu ceea ce se întâmplă la nivelul Uniunii Europene, mulți se întreabă dacă România este pândită de pericolul (iminent al) apariției unei noi bule imobiliare.
Clujul e pe locul doi în clasamentul oficial al vânzărilor de imobile din ţară. Conform datelor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, doar în Bucureşti s-au înregistrat mai multe operaţiuni de acest fel în primul semestru al anului.
În prima jumătate a anului 2017 au fost înregistrate, în toată țara, 282.810 de vânzări. În luna iunie 2017, numărul imobilelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare, la nivel național, a fost de 48.485. Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în primele șase luni ale anului 2017, în București – 33.373, Cluj – 19.072 și Ilfov – 15.732. Județele cu cele mai puține imobile vândute în aceeași perioadă sunt Sălaj – 1.869, Gorj – 2.142 și Caraș-Severin – 2.056. Continuă să citești
Clujul e în topuri rezidențiale – și la prețurile apartamentelor, dar și la numărul de locuințe noi livrate. Locuitorii Clujului s-au plâns adesea de calitatea construcțiilor, lipsa infrastructurii, haos în Urbanism sau prețuri exagerate, dar, în ceea ce privește numărul de proiecte, orașul de pe Someș e în top. Mai precis, în Capitală există în prezent 500 de ansambluri rezidențiale, iar Clujul este, după București, orașul cu cea mai mare ofertă din România – respectiv un total de 192 de proiecte, din care 91% de apartamente. Un raport de piață realizat în perioada martie-aprilie de portalul Imobiliare.ro relevă existența a circa 1.400 de ansambluri rezidențiale noi, cu minim 30 de apartamente, localizate în șapte mari orașe ale țării (și în împrejurimi). Continuă să citești
Prețurile cerute ale locuințelor din România cresc din nou și încă un mare oraș al țării depășește pragul psihologic de 1.000 de euro pe metru pătrat util, arată analiza lunară a platformei Imobiliare.ro. Cumpărătorii care vor locuințe în Cluj găsesc tot mai greu oferte accesibile: apartamentele din Capitala Transilvaniei au înregistrat luna trecută cele mai mari creșteri dintre toate marile orașe ale țării.
