Cea mai îndelungată perioadă de vânzare poate fi observată în Cluj-Napoca – acolo unde și prețul mediu solicitat de către vânzători este cel mai ridicat.

Alături de evoluția prețurilor locuințelor, în corelație cu raportul dintre cerere și ofertă, există și alți indicatori importanți pentru cei care doresc să-și formeze o imagine realistă asupra evoluției pieței rezidențiale. Printre aceștia se numără perioada medie de vânzare a unei proprietăți rezidențiale, dar și marja de negociere. În cel mai recent raport de piață publicat de Analize Imobiliare, platforma lansată și susținută de Imobiliare.ro, cei doi indicatori au fost calculați pentru piața apartamentelor din șase mari orașe ale țării.

Cele mai rapide vânzări au loc în Capitală

În două dintre cele șase mari centre regionale analizate, perioada medie de vânzare pentru un apartament a fost mai mică trimestrul trecut comparativ cu perioada similară a anului anterior. Astfel, timpul necesar pentru tranzacționarea unei asemenea unități locative s-a cifrat, în capitala țării, la 38 de zile în intervalul ianuarie-martie 2021, la o distanță considerabilă față de celelalte orașe analizate. La polul opus, cea mai mare perioadă de vânzare, respectiv 93 de zile, a fost înregistrată în Cluj-Napoca (în creștere de la aproximativ 68 de zile în urmă cu 12 luni), în vreme ce Timișoara se află la nu o foarte mare distanță, cu 92 de zile (față de 82). În celelalte mari orașe analizate, timpul necesar pentru tranzacționarea unui apartament ajunge la 53 de zile (în Iași), 58 de zile (Brașov) și, respectiv, 79 de zile (Constanța).

Vânzătorii brașoveni, cei mai deschiși la negocieri

În ceea ce privește marja de negociere, un alt element relevant pentru dinamica activității de tranzacționare, datele Analize Imobiliare arată, față de perioada similară a anului anterior, o scădere în două dintre marile orașe analizate. Acest indicator a coborât, astfel, sub pragul de 2% în Iași (în condițiile în care în T1 2020 depășea nivelul de 2,5%), în vreme ce în Timișoara a ajuns la puțin sub 2,5% (comparativ cu peste 4% în urmă cu un an). În celelalte centre regionale, acest indicator a consemnat creșteri în ultimul an, situându-se aproape de 5% în Brașov și Constanța și, respectiv, la puțin sub 3% în București și Cluj-Napoca.