Cartierele cu cele mai semnificative creșteri de preț în ultimul trimestru al anului trecut au fost Plopilor şi Zorilor, Iris, dar și zone din Mănăștur, Borhanci, Câmpului, notează o analiză a portalului Imobiliare.ro. Localitatea satelit Floreşti, considerată un fel de „cartier” al oraşului, se află, de asemenea, pe lista cu cele mai mari scumpiri.
„Din 2015 încoace, piața autohtonă este caracterizată de un adevărat paradox: cel mai mare preț mediu solicitat pe piața apartamentelor nu se întâlnește în București, ci într-un alt mare centru regional, anume Cluj-Napoca. Pe parcursul anului trecut, ecartul dintre cele două piețe s-a accentuat considerabil”, notează reprezentanţii portalului Imobiliare.ro.
În ultimul trimestru al anului trecut, ritmul scumpirilor a mai încetinit și în Cluj-Napoca, nu doar la nivel național, variația consemnată în această perioadă ajungând la 3,7%. Cartierele cu cele mai semnificative creșteri de preț în perioada menționată, peste media consemnată la nivel de oraș, sunt Plopilor (+7,1%), Zorilor (+5,4%), Florești (+5%), Iris (+4,4%), dar și Mănăștur-Borhanci-Câmpului (+4,3%). În condițiile în care scăderi ale sumei medii solicitate pentru apartamentele disponibile spre vânzare nu au fost observate în niciunul dintre cartierele clujene analizate, autorii analizei menţinează zonele cu cele mai scăzute marje de creștere. Acestea ar fi Bună Ziua-Europa-Calea Turzii (cu un plus de 0,7%), Grigorescu (+1%), Someșeni (+1,8%), Baciu (cu 1,9%), dar și Gheorgheni-Andrei Mureșanu (cu un avans trimestrial de 2,9%).
În ceea ce priveşte clasamentul cartierelor cu cele mai scumpe apartamente din oraș, cele mai mari prețuri sunt solicitate tot în zona centrală și ultracentrală (1.690 de euro pe metru pătrat util), la fel ca în perioada precedentă. Urmează în top zona Plopilor (1.620 de euro pe metru pătrat util), cartierul Zorilor (1.570 de euro pe metru pătrat util), zonele Gheorgheni-Andrei Mureșanu (1.540 de euro pe metru pătrat util), Mărăști-Între Lacuri-Aurel Vlaicu (1.500 de euro pe metru pătrat util). „Pe lângă diferențele de preț consemnate de fiecare zonă în parte (ajungând și la 100 de euro pe metru pătrat util), o schimbare în acest clasament este reprezentată de faptul că, spre deosebire de trimestrul anterior, locuințele din zona Zorilor le depășesc acum ca preț pe cele din Gheorgheni-Andrei Mureșanu”, menţionează reprezentanţii Imobiliare.ro.
În ceea ce privește oferta de locuințe mai ieftine, în Cluj-Napoca se pare că nu există zone în care pretențiile vânzătorilor se situează sub pragul de 1.000 de euro pe metru pătrat util, aşa că pentru cei cu buget mai modest rămân opţiunile din vecinătatea oraşului. Este vorba despre „cartierul” Florești, unde un apartament poate fi achiziționat cu 830 de euro pe metru pătrat (în creștere cu 5%, de la 790 de euro pe metru pătrat), și Baciu, unde vânzătorii cer 970 de euro pe metru pătrat util (față de 950 de euro pe metru pătrat util în trimestrul al treilea).
Cartierele tradiţionale ale oraşului – Gheorgheni, Mănăştur şi Mărăşti – au fost şi în 2017 în topul preferinţelor cumpărătorilor, arată o analiză recentă a portalului CompariImobiliare.ro. Preţul pe metru pătrat a depăşit 1.000 de euro în toate cartierele oraşului, menţionează reprezentanţii portalului.
Clujul, în „miezul” paradoxului pieţei imobiliare
Potrivit datelor Analize Imobiliare, capitala Transilvaniei a consemnat în 2017 cea mai mare marjă anuală de creștere a prețului mediu solicitat de vânzători, respectiv 18,9%, până la o valoare de 1.460 de euro pe metru pătrat util. „Acest salt poate fi pus pe seama cererii ridicate de locuințe venite din partea investitorilor de pe piața locală și, în mod implicit, a numeroaselor achiziții cu bani gheață derulate de aceștia. În urma acestei evoluții, orașul de pe Someș nu face decât să își consolideze prima poziție în clasamentul național al celor mai mari prețuri (medii) solicitate de către vânzători. Asta cu atât mai mult cu cât Bucureștiul a consemnat în 2017 cel mai mic avans dintre marile orașe, respectiv 7,7% (până la o medie de 1.250 de euro pe metru pătrat util). Precauția mai accentuată a vânzătorilor bucureșteni poate fi explicată prin faptul că cel mai mare oraș al țării a fost, în trecut, cel mai afectat atât de scumpirile din perioada de boom, cât și de ieftinirile din timpul recesiunii”, arată raportul imobiliar. În celelalte mari centre regionale, prețurile solicitate de către vânzători sunt cu 8,6% (în Iași), cu 9,4% (în Timișoara și Brașov) și, respectiv, cu 11,3% (în Constanța) mai mari decât în ultimul trimestru din 2016.