Proprietarii vor fi obligaţi să aibă,incepând cu 19 iulie, certificatul de performanţă energetică a clădirilor atunci când vor vinde sau închiria un apartament sau o casă, contractele încheiate în lipsa acestuia putând fi anulate.

certificat_energetic2.png

Obligativitatea certificatului energetic a fost introdusă prin Legea 159/2013 pentru modificarea şi completarea Legii 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor. Actul normativ a fost publicat în 20 mai în Monitorul Oficial şi a intrat în vigoare vineri, 19 iulie. Potrivit noilor reguli, proprietarul sau administratorul unei clădiri sau unităţi de clădire (apartament) va fi obligat să pună la dispoziţia potenţialului cumpărător sau chiriaş, anterior perfectării contractului, o copie a certificatului energetic, astfel încât acesta să ia cunoştinţă despre performanţa energetică a clădirii.

Totodată, în anunţurile de vânzare sau închiriere, proprietarul ori administratorul clădirii sau apartamentului va da şi informaţii din certificatul energetic.

La încheierea contractului de vânzare-cumpărare, proprietarul este obligat să îi dea cumpărătorului certificatul energetic în original.

Contractele de vânzare-cumpărare sau închiriere încheiate în lipsa certificatului energetic sunt supuse nulităţii relative şi pot fi atacate în justiţie de către părţiile care au încheiat documentul sau de către terţi.

De asemenea, la data înregistrării contractului de vânzare-cumpărare, respectiv de închiriere, proprietarul este obligat să depună la organul fiscal competent o copie a certificatului energetic.

Documentul este necesar pentru locuinţe unifamiliale, blocuri de locuinţe, birouri, clădiri ale instituţiilor de învăţământ, spitale, hoteluri şi restaurante, săli de sport, clădiri pentru servicii de comerţ sau alte tipuri de clădiri consumatoare de energie, clădirile aflate în proprietatea sau administrarea autorităţilor publice sau a instituţiilor care prestează servicii publice.

În certificatul de performanţă energetică a clădirii sunt cuprinse date privind consumul de energie al unei clădiri sau al unei unităţi de clădire.

Performanţa energetică a clădirii se exprimă printr-o notă, de la 1 la 100, care este cu atât mai mare cu cât clădirea are o eficienţă energetică mai ridicată.

Totodată, performanţa energetică se exprimă prin încadrarea într-una din cele şapte clase, de la clasa A caracterizată prin consumul cel mai scăzut de energie, respectiv un consum de până la 125 de kWh/mp/an, până la clasa G corespunzătoare celui mai ridicat consum, respectiv de peste 820 kWh/mp/an.

Certificatul de eficienţă energetică este valabil 10 ani de la data eliberării, cu excepţia situaţiei în care, pentru clădirea sau unitatea de clădire la care există certificat în valabilitate, se efectuează lucrări de renovare majoră, care modifică consumurile energetice ale acesteia.

  • Paşii pe care trebuie să îi urmeze proprietarul unei clădiri pentru obţinerea unui certificat de performanţă energetică

Certificatul de performanţă energetică se elaborează şi se eliberează de către auditorul energetic pentru clădiri, la solicitarea investitorului, proprietarului sau administratorului clădirii ori unităţii de clădire.

Solicitantul trebuie să se adreseze unui auditor energetic atestat şi să încheie un contract de prestări servicii cu acesta.

Proprietarul sau administratorul trebuie să deţină şi să pună la dispoziţia auditorului energetic planurile clădirii sau apartamentului, din Fişa de cadastru OCPI sau din contractul de vânzare-cumpărare, precum şi informaţii legate de istoricul clădirii, inclusiv modificări de spaţiu, de funcţiune şi reparaţiile.

Auditorul energetic va trebui să strângă la dosar următoarele documente: planul general de încadrare în zonă al imobilului (scara 1:2000), cu precizarea punctelor cardinale; planuri de arhitectură – faţade şi secţiuni pentru subsol, parter, etajul curent, ultimul etaj, terasă; planuri cu secţiuni longitudinale şi transversale; planuri pentru instalaţiile de încălzire şi apă caldă de consum; releveu apartament (scara 1:100); detalii constructive pentru pereţi, planşeu peste subsol, planşeul de sub mansardă sau terasă; fişa tehnică pentru centrala termică, calorifere şi tâmplăria termoizolantă, dacă acestea au înlocuit recent dotările originale ale imobilului; facturi de apă caldă, apă rece, energie termică sau de combustibil pentru centrala termică a clădirii.

În funcţie de ce documente poate proprietarul să pună la dispoziţia auditorului, durata de realizare poate fi mai mare sau mică şi se poate negocia şi tariful. Dacă proprietarul nu are toate documentele, auditorul poate completa dosarul contra cost.

Tariful se calculează după o formulă ce include un cost unitar pentru pregătirea lucrării şi documentare, tariful unitar al lucrării (euro/ metru pătrat), aria desfăşurată construită a clădirii şi cinci coeficienţi – de locaţie, de documentaţie, de complexitate, de instrumentare şi de refolosire, potrivit AAECR.

Totodată, noua lege impune obligativitatea analizării introducerii sistemelor alternative de energie din surse regenerabile, atât la construirea clădirilor noi, cât şi în cazul renovării majore a clădirilor existente.

Investitorii şi proiectanţii vor trebui să ia toate măsurile ca, începând din 31 decembrie 2020, clădirile noi să aibă consum de energie aproape egal cu zero.

sursa:mediafax